32018Sep
Statutul de refugiat – cine poate pretinde la el și care este procedura de obținere

Statutul de refugiat – cine poate pretinde la el și care este procedura de obținere

facebookgoogle_pluspinterestlinkedinmail

Faptul că mulți moldoveni pleacă la muncă peste hotare, în căutarea unui loc de muncă, de mult nu mai este un scenariu de senzație. Tot mai mulți dintre concetățenii noștri aleg să-și construiască viitorul în altă țară.

Atunci când aleg țara de destinație și locul de muncă, de cele mai dese ori persoanele consultă o agenție intermediară de angajare. Navigând prin spațiul virtual la orice pas dai de ofertele avantajoase pe care le propun acești intermediari. Cele mai multe oferte au ca destinație pentru lucru țările din Spațiul Schengen, dar sunt și alte țări, cum ar fi SUA, Canada, Israel și altele, chiar dacă ofertele de lucru pentru ele sunt mai rare. La prima vedere, condițiile de angajare pentru aceste țări sunt similare cu cele pentru țările Uniunii Europene. Dar, după o discuție cu consultantul agenției de angajare, puteți afla că la sosirea în țară veți depune actele pentru a obține statutul de refugiat.

Cele mai multe persoane cred că așa trebuie să fie, deci nu dau prea multe întrebări cu referire la acest subiect și nici nu conștientizează faptul că nu corespund condițiilor de obținere a statutului de refugiat. Dar, înainte de a decide dacă această procedură este corectă sau nu, ar fi bine să cunoașteți cine sunt refugiații și care este procedura de obținere a acestui statut.

Statutul de refugiat este o formă de protecție și se recunoaște, la solicitare, străinului care, în virtutea unei temeri bine întemeiate de a fi persecutat pe motive de rasă, religie, naționalitate, apartenență la un anumit grup social sau opinie politică, se află în afara țării a cărei cetățenie o deține și care nu poate sau, datorită acestei temeri, nu dorește să se pună sub protecția acestei țări. Altfel spus, ca refugiați pot fi recunoscute persoanele care sunt amenințate sau pot fi în pericol în propria țară din motivele enumerate mai sus.

Procedura de obținere a statutului de refugiat poate varia puțin în dependență de țara de destinație, dar, în general, se respectă aceleași condiții și termeni. Cererea pentru obținerea acestei forme de protecție, de obicei, se depune la poliția de frontieră sau la organul care este nemijlocit împuternicit cu această funcție. În cerere neapărat trebuie să fie inclus motivul solicitării statutului de refugiat. Cererea este analizată de un consilier de decizie care procesează informația indicată de solicitant. Se ține cont de vârstă, trecut, țara de origine și locurile de reședință anterioare, motivul solicitării statutului de refugiat. Următoarea etapă este interviul cu solicitantul (în termen de aproximativ o lună de la depunerea cererii, în dependență de țară), de răspunsurile căruia depinde direct decizia de acceptare sau respingere a cererii.

Deci, dacă consilierul decide că cererea este nefondată, aceasta este respinsă și solicitantul trebuie să părăsească teritoriul țării în termenele legale. Dacă cererea a fost acceptată, acordarea statutului de refugiat durează în mediu 6 luni (depinde de țara de destinație). Dacă sunt puțini solicitanți, termenul este mai restrâns. Și, deoarece adesea motivele cererii depuse de moldoveni nu sunt supuse unui control riguros, procedura se soldează cu refuz, iar solicitantul trebuie să părăsească teritoriul țării.

”Șmecherii” vin cu o soluție alternativă: refuzul de acordare a statutului de refugiat poate fi atacat în instanțele superioare, astfel procedura și respectiv termenul de ședere pot fi prelungite (până la 2 ani aproximativ). Desigur, este posibil și acest scenariu, dar înainte de a decide să urmați această cale, asigurați-vă că aveți suficienți bani pentru a achita serviciile unui avocat.

Astfel, indiferent de scenariul care va urma, ar trebui să evaluați dacă cele câteva luni de aflare pe teritoriul statului străin merită să pierdeți timp și bani.

Intermediarii tentează potențialii migranți cu faptul că, pentru perioada de examinare a cererii și de luare a deciziei cu referire la statutul de refugiat, persoanelor li se acordă dreptul la muncă, dacă din motive obiective este lipsit de mijloace de existență necesare. Dar despre ce nu spun intermediarii este faptul că solicitanții statutului de refugiat pot fi plasați în centre specializate și sunt întreținuți de către stat, care le asigură toate necesitățile. Astfel, nu este nici un motiv obiectiv ca să nu aibă mijloacele de existență necesare și, respectiv, nici un temei de a i se acorda dreptul la muncă.

Și un ultim moment, dar foarte important…

În cazul în care solicitantul statutului de refugiat deține o a doua cetățenie și, fără motiv real bine întemeiat, nu a solicitat protecția uneia dintre țările al căror cetățean este, nu i se poate acorda statutul de refugiat. Despre acest fapt trebuie să țină cont mai ales cetățenii Republicii Moldova care dețin o a doua cetățenie (de cele mai dese ori a unui stat UE).

Sperăm că această informație va fi utilă atunci când urmează să decideți dacă plecați sau nu la muncă peste hotare.

Informații despre migrația sigură

puteți afla apelând la Linia Fierbinte anti-trafic a Centrului Internațional „La Strada”

 0800 77777 (gratuit de pe teritoriul R.M.)

și +373 22 233 309 (pentru apeluri de peste hotare).